"Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o - să fie anatema! "
Galateni 1:8

Gandul zilei 01.01.2018


     Zilele se scurg cu mohoreala rece. Lumina e dorită ca o binefacere. Pătrunsă în noi, atingându-ne, ne luminează mintea și sufletul, înviorându-le.

        Lumină și întuneric: bine și rău, iubire și ură, rai și iad, înger și demon, cer și pământ.
      Lumina și întunericul coexistă în ființa umană. Fără întunericul perceput, n-am ști să apreciem lumina.
        Martin Luther King spunea că întunericul nu poate fi alungat de întuneric, numai lumina poate și ura nu poate fi alungată de ură, numai dragostea poate.
        Lumina e viață, fără ea, un imens pustiu. Lumina este mântuirea lui Dumnezeu, care este El însuși lumină, după cum Cel rău este prințul întunericului.
        Noi suntem fii ai luminii, care ne împotrivim întunericului, luptând să rămânem în lumină.
       Dacă suntem făcuți după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, vrem să ne depășim starea de ”păcătos”, tinzând mereu spre lumină.
        Fiecare din noi, o luminiță, poate birui întunericul din jur. Și nu e nevoie să ne luptăm cu întunericul, căci lumina, odată pâtrunsă în noi, va izgoni întunericul.
        Așadar, să ne umplem de lumina Cuvântului, să fim plini de lumină. De sapi în noaptea sufletului, încet, încet, țâșnește lumina. Dacă luminăm în întuneric, vom înflori și pustiul.
      Să avem un an luminos, prin iluminare și lumină lăuntrică, născătoare de dragoste pentru un suflet pierdut, care are nevoie de susținere, mărturie și ajutor pentru a fi salvat!