"Lăudaţi pe Domnul, chemaţi Numele Lui! Faceţi cunoscut printre popoare isprăvile Lui!"
Psalmii 105:1

Gandul zilei 13.06.2011


Îmi amintesc cum o disciplina cumnata mea pe nepoţica ce plîngea cu şiroaie de lacrimi curgînd pe obrăjiori, iar eu îi reproşam, fiindu-mi milă.

Ea îmi răspundea:,,şi mie mi se rupe sufletul, dar trebuie".
Philip Yancey spunea într-una din cărţile sale, că nu trebuie să ne întrebăm, în încercare ,,De ce,Doamne?", ci ,,Cu ce scop?" Noi implorăm cauza pentru a demonstra că nu meritam suferinţa şi nu ne gîndim la scopul pentru care Dumnezeu a îngăduit, poate pentru că spiritul de jertfă şi viziunea perfectibilului sunt mai greu de acceptat.
După ce suferinţa a trecut, putem vedea scopul bun, pentru care a trebuit să trecem pe acolo. Întotdeauna este, dar nu întotdeauna îl vedem.
Dumnezeu e prea bun să îngăduie pentru noi suferinţa fără un scop înalt, care aparţine unui plan.
Pentru că ne iubeşte ca pe nişte fii, e alături de noi în durere, asemenea cumnatei amintite, dar..TREBUIE!