"Iata,Dumnezeu este izbavirea mea, voi fi plin de incredere si nu ma voi teme de nimic;caci Domnul Dumnezeu este taria mea si pricina laudelor mele,si El ma mantuit.."
Isaia 12.2

Gandul zilei 01.12.2012


           Deşi am păşit în alt anotimp, păstrăm încă amintirea olfactivă, inconfundabilă, a crizantemelor ce definesc sfârşitul toamnei. Ea va fi înlocuită în curând de prezenţa cetinei de brad, stivuită de-a valma în pieţe.

            Crăciunul vine cu tarabele comercianţilor deschise şi pline. Vânzările ating cote înalte. O asemenea sărbătoare e o bucurie tainică, nealterată de larma vânzătorilor.
            Amintirea naşterii unui prunc ce va salva omenirea de la pieire se trăieşte în liniştea crezului autentic, fără zarvă şi punerea laolaltă a altor lucruri. Cu mulţumire adâncă, în pace şi dăruire către cel lipsit .Cu dragoste de aproape, cu tot ce-am strâns pentru El în inima mea.
            Ceva din jertfirea Lui să ne cheme la veşnică cercetare pentru o grabnică îndreptare, în a ierta şi-a împărţi cu cel gol, flămând şi fără de-adăpost.
            Ceva din dragostea Lui pentru mulţi să ne facă să ne arătăm bunătatea printr-un dar visat, o vorbă bună, o surpriză plăcută şi să ne strângă laolaltă în închinare, în părtăşie plină de iubire creştină. Ar fi o jertfă de bun miros înaintea Lui.
            Mântuitorul veşnic viu, de-acolo de unde este, priveşte la pământul părăsit pentru Tatăl, la urmaşii Lui. Îndrăzniţi! Puterea Lui e mare, pe ea să ne bazăm. Doar umpluţi de Duhul sfânt o vom experimenta. Să cerem, să batem, să nu obosim. Oamenii trebuie să-L cunoască cu adevărat şi să dorească să-i dea ascultare, trăind frumos.
            Să-l arătăm pe cel care a fost puternic şi a dominat prin iubire.
            Să ne gândim în linişte la El, ca la Mirele drag. Despărţit de noi, Mireasa, cred că-i este dor. De aceea ne vrea din tot sufletul curăţiţi, sfinţiţi, gata să-l întâmpinăm. Să sărbătorim cu El, veşnic, taina acestei iubiri (El-Biserica).