"Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mânca roadele."
Proverbe 18:21

Gandul zilei 01.02.2022


”Doamne, auzi-mi glasul dimineața! Dimineața eu îmi îndrept rugăciunea spre Tine și aștept.”

    Dimineața este începutul zilei, iar ivirea zorilor este înainte de angajarea în activitățile diurne. Întâlnirea cu Dumnezeu în aceste momente marchează pregătirea noastră spirituală pentru înfruntarea unei noi zile, cu provocările ei.
    Isaia spunea că Dumnezeu îi trezește urechea dimineața, ca să asculte, cum ascultă niște ucenici. Nu știu azi cât avem putere să ascultăm, să nu avem doar un monolog înaintea Lui, dar luăm aminte la Cuvântul Său.
    Domnul Isus petrecea în rugăciune ceasuri dinaintea zorilor, iar dimineața era găsit în Templu, unde oamenii veneau să-L asculte.
    Degeaba ne sculăm de dimineață, gata să ne avântăm în treburile zilei, dacă nu avem această relaționare prin rugăciune, cum amintește și Solomon în psalmul 127 (…căci prea iubiților Lui El le dă pâine ca în somn.)
    Dorința creștinului este de a fi auzit dimineața, când sufletul lui caută sprijin, călăuzire, putere la Cel care poate totul și nu ne lasă singuri. Ne dăm seama că în pornirea, chemarea zilei, cu activitățile ce se impun, avem nevoie de întărire, de limpezire a gândului bun, de acest moment al confesiunii și introspecției, al închinării și cererii, a stării de vorbă cu Binefăcătorul nostru. Vrem să fim biruitori în toate și vrem să nu-L dezamăgim pe Domnul nostru. De aceea, avem nevoie de călăuzirea Duhului și ascultare. Cu cât avem mai multe probleme de rezolvat în acea zi, cu atat mai multă comunicare, prin rugă, se impune.
    Ruga nostră se bazează pe Cuvântul citit și nevoile noastre imediate. Cuvântul ne luminează, amintindu-ne datoria împlinirii lui. Prin rugă, primim pace și bucurie, conștienți că alergarea noastră are ca scop slujirea Lui, prin tot ceea ce facem. Mintea, simțirea, voința noastră sunt canalizate și echipate spre a face voia cerută de sus, prin acțiunile noastre.
    Așteptarea de după rugăciune, despre care vorbește psalmistul, este de fapt, predarea în mâinile Domnului a oricărei îngrijorări sau neputințe și nădăjduirea în ajutorul primit. Cu aceste gânduri, pornirea cu avânt, cu curaj, în rezolvarea problemelor, în orice slujire, pare mai ușoară.

    Ajută-ne, Doamne, ca rugile înălțate și ascultate de Tine să ne facă robi buni și credincioși în orice implicare a fiecărei zile!