"Cine ne va despărţi pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia sau sabia? Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nici adâncimea, nici o altă făptură (Sau: zidire.), nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru. "
Romani 8:35,38-39

Gandul zilei 01.01.2021


COLOSENI 3:12”Astfel dar, ca niște alesi ai lui Dumnezeu, sfinți și prea iubiți, îmbrăcați-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândețe, cu îndelungă răbdare”.
    Suntem aleși de Dumnezeu, făcuți sfinți, suntem preaiubiții Lui. Dumnezeu a investit în noi dragostea Sa. Să ne purtăm după statutul pe care îl avem,  căci lucrarea Duhului Sfânt ne-a înnoit. Nu putem să-L iubim pe Dumnezeu din toată inima și în rest să nu manifestăm dragostea din El, caracterul Său.
    El a scris pe inima noastră roada Duhului Său, și dorește ca o astfel de inimă să purtăm în fiecare zi, ca pe o haină ce ÎL onorează.
    Dacă El, atotputernic și sfânt, a manifestat față de noi îndelungă răbdare,  bunătate și îndurare,  în așteptarea devenirii noastre, noi cum am putea fi altfel față de aproape? Ce am primit, să dăm, cum s-a purtat Domnul cu noi, așa să ne purtăm cu semenii. Nu așa a făcut omul din pilda robului nemilostiv, care, deși a căpătat iertare din partea Stăpânului milostiv, n-a știut să ierte, după cum fusese iertat și și-a primit pedeapsa.
      Să nu rămână în inima noastră nimic din firea veche, să lăsăm sângele scump al Domnului Isus să ne spele de orice întinare.
        Smerenia și blândețea să fie purtate ca niște podoabe, care ne recomandă prin Acela căruia îi aparținem. Ceea ce vrem să ne facă nouă oamenii, să le facem și noi lor.
      Doamne, ajută-ne ca pașii noștri să pășească mereu și mereu, tot mai sigur spre desăvârșire! Spre slava Ta!